Designerii de interior – cei care ridică la rang de artă amenajarea unei locuințe, a unui spațiu de birouri și nu numai, trasnformându-l într-un loc plăcut și funcțional – au de parcurs o serie de pași importanți pentru a ajunge la produsul finit, pe care îl admirăm în clădirile pe care le vizităm. Menționăm aici inspecția șantierului, evaluarea proiectului, alegerea finisajelor și a elementelor de decor alături de client, planificarea lucrărilor și, în final, execuția proiectului. În ultimii ani, meseria de designer de interior e una necesară și „la modă”, dar începuturile sale sunt relativ recente dacă e să vorbim de profesia ca atare, așa cum o cunoaștem în prezent. Nu putem spune însă același lucru și despre designul de interior propriu-zis.

Menționat în mitologia indiană, oglindit prin vasele așezate în mormintele faraonilor și prin picturile cu care erau ornamentate acestea, ca mărturie a felului în care erau decorate locuințele în care regii Egiptului trăiseră, reflectat în obiectele cu care grecii și romanii își împodobeau casele, sugerat de arta feng shui-ului, veche de secole, designul de interior are așadar rădăcini ancestrale.

Evul Mediu Întunecat a adus însă cu sine sfârșitul elementelor decorative, înlocuite de un stil sobru de amenajare. Apariția Renașterii avea să instaureze bogăția culorilor și a luxului, transformate în opulență odată cu tranziția spre Baroc. În epoca Rococo casele au dobândit accente inspirate din cultura asiatică, iar Neoclasicul, care i-a urmat, a adus cu sine nostalgia Antichității și a elementelor caracteristice acestei perioade. După epoca Victoriană, cu mobile greoiae și ornamentații masive, lucrurile sunt schimbate radical, odată cu apariția dinamicului Art Nouveau, cu accente de design inspirate din natură, de flori și plante, și în care s-au folosit masiv materiale moderne ca sticla, fierul și betonul, urmat de gloriosul Art Deco.

Cea căreia îi este atribuit statutul de primul designer de interior și, implicit, de transformarea acestei ocupații în profesie este actrița americană Elsie de Wolfe (1865-1950). În paralel cu cinematografia, ea a fost și una dintre primele femei care s-a ocupat cu decorațiunile interioare, devenind primul designer de interior. Una dintre cele mai importante mișcări ale sale a fost adoptarea unui stil de amenajare aerisit, dar sofisticat, în opoziție cu caracteristicile stilului victorian.

Următorul trend important în designul de interior a fost apariția mișcării Bauhaus și a stilului industrial care a caracterizat-o. O altă etapă revoluționară în domeniu a fost debutul formatului open space în clădirile de birouri. Printre primii designeri care l-au folosit în amenajare, în 1939, respectiv 1946, se numără Frank Lloyd Wright și Florence Knoll Bassett, deși ideea i-a aparținut inginerului mecanic Frank Taylor, care propusese acest model de lucru la începutul secolului al XX-lea, pentru a maximiza eficiența și productivitatea muncitorilor.

În jurul anilor ’50 a înflorit și stilul scandinav, adus în casele oamenilor de companii ca Ikea, urmat de răspândirea minimalismului, lansat după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și popularizat în anii ’60-’70.

Anul 1984 avea să lanseze un concept revoluționar în industria ospitalității: boutique-hotelul, a cărui origine îi este atribuită designerului francez Andrée Putman. La nouă ani distanță este lansat U.S. Green Building Council, împreună cu programul LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), care certifică folosirea elementelor sustenabile în proiectarea și amenajarea unei clădiri – un pas major în direcția sustenabilă pe care dezvoltatorii imobiliari o urmează în prezent.

Apariția televiziunii HGTV (Home & Garden Television) în 1994 duce la formarea unui nou trend: generația designerilor DIY (do it yourself), demonstrând că, în cazul în care bugetul nu îți permite sau nu dorești să angajezi un specialist, poți să îți amenajezi singur locuința cu costuri minime, fără a face rabat de la designul preferat.

În 2008, în urma apariții crizei economice, începe să se răspândească moda „Tiny House”, mini-căsuțele amenajate cu gust fiind o soluție la nevoia de a cumpăra o locuință cu un buget redus.

Actuala criză sanitară și-a spus la rândul său cuvântul, iar noile tendințe în zona de design interior vizează amenajările multifuncționale, astfel încât o clădire să poată răspunde tuturor nevoilor pe care le avem în viața de zi cu zi.

Pentru realizarea acestui material au fost folosite informații disponibile pe platformele: architecturaldigest.com, k2space.co.uk, housebeautiful.com și Wikipedia.org.