Pe vremuri, până pe la jumătatea secolului al XVII-lea, pe locul actualului cartier exista o pădure deasă, în care se spune că se ascundeau hoții și haiducii. De altfel, de aici ar proveni și numele Cotroceni, născut din verbul arhaic „a cotroci”, care avea însemnătatea de a adăposti, a ascunde sau a pierde urma. Când intră, după 1670, în proprietatea lui Șerban Cantacuzino, pe dealul Cotroceni vor fi construite o mânăstire (pe terenul căreia va fi deschisă prima Grădina Botanică din București) și mai multe case domnești. Carol I a dispus demolarea acestora și ridicarea unui palat care să-i servească drept reședință la București. Astfel, în anul 1888 începe construcția edificiului, responsabil de proiect fiind arhitectul francez Paul Gottereau.

După ce a servit timp de secole drept reședință de vacanță pentru conducătorii țării, odată cu instaurarea regimului comunist clădirea va fi transformată în Palatul Pionierilor, iar după 1990 vor funcționa în incinta palatului Muzeul Național Cotroceni și președinția țării. În 2004 biserica mânăstirii Cotroceni, demolată în 1984 la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, va fi parțial restaurată, recuperându-se o parte din vechile decorațiuni din piatră.

În Cotroceni pot fi vizitate mai multe obiective, precum biserica Sfântul Elefterie Vechi, construită în urmă cu aproape trei secole, astăzi monument istoric, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, întinsă pe o suprafață de 17,5 hectare, Scările Fericirii, despre care v-am povestit într-un alt articol, dedicat celor mai frumoase străzi ale Capitalei, dar și case obișnuite, însă de o frumusețe aparte. Pe străzile cartierului întâlnim, de pildă, fosta reședință a colonelului Cezar Golici, proiectată în stil neoromânesc de Virginia Andreescu Haret, prima femeie-arhitect din România, dar și Casa Pipoș-Cionca, singura casă din țară proiectată cu ajutorul arhitectului Victor Ștefănescu în formă de pian, urmând stilul Art Deco. Locuința i-a aparținut cândva pianistei Aurelia Cionca, profesoară a lui Dinu Lipatti și foarte apreciată de regina Elisabeta a României. Printre numele ilustre care au locuit în zonă se numără medicul Carol Davila, scriitorii Marin Preda și Liviu Rebreanu, dar și poetul Ion Minulescu, a cărui casă memorială poate fi încă vizitată.

Cartierul Cotroceni va găzdui, pe o suprafață de peste 5,8 hectare, și dezvoltarea imobiliară mixtă One Cotroceni Park, din portofoliul One United Properties, cel mai amplu proiect de regenerare urbană din București, care va reda orașului o zonă neutilizată. În paralel cu componenta rezidențială care va cuprinde aproximativ 850 de apartamente, proiectul va include și o zonă office, compusă din trei clădiri de birouri, care vor acoperi o suprafață de peste 70.000 de metri pătrați, alături de circa 15.000 de metri pătrați de spații comerciale la parter, precum și trei parcări subterane. Printre facilitățile cu care complexul One Cotroceni Park va fi dotat se numără zonele verzi, o serie de piste de ciclism și alergare în aer liber, restaurante, cafenele și baruri, servicii esențiale precum farmacie și spălătorie/curățătorie, piscină, cinema. În plus, locuitorii complexului se vor bucura de o vedere panoramică spre Palatul Cotroceni, Grădina Botanică, aflată la doar câteva minute distanță, și Palatul Parlamentului.

Pentru realizarea acestui articol au fost folosite informații disponibile pe platformele historia.ro, B365.ro, wikipedia.org, designedtotravel.ro și @aiciastat. Credit foto: muzeulcotroceni.ro.