Vlad Țepeș

A fost domnitor al Țării Românești în anii 1448, 1456-1462 și 1476. Este cel căruia i se datorează prima atestare documentară a Bucureștiului, prin decretul pe care l-a emis în toamna anului 1459, pe 20 septembrie.

Gheorghe Ghica

În timpul domniei sale și ca urmare a unui ordin dat de otomani, capitala Țării Românești este mutată, începând din noiembrie 1659, de la Târgoviște la București.

Constantin Brâncoveanu

Încă de la începutul domniei a avut o contribuție importantă în cultura românească și în evoluția Capitalei, tipărind aici, în 1688, Biblia de la București, cea dintâi ediție a celei mai importante cărți a creștinătății lansată exclusiv în limba română. De la el a debutat celebrul stil arhitectural brâncovenesc.

Emanuel Martirosi Mârzaian

Ca proprietar al cunoscutului obiectiv Hanu lui Manuc, negustorul, cunoscut și sub numele de Manuc Bei, a găzduit aici oficialii care au semnat în 1812, chiar în incinta hanului, Tratatul de la București.

Gheorghe Lazăr

Este cel care și-a pus amprenta definitoriu asupra educației, căci i se atribuie statutul de fondator al învățământului în limba română în cadrul Țării Românești. În 1818, el a pus bazele primei instituții de învățămând cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava.

Alexandru Ioan Cuza

Sub el au fost unite, pe 24 ianuarie 1859, Principatele Române (Moldova și Țara Românească). La trei ani distanță a luat naștere statul român modern, numit oficial România, capitala fiind stabilită la București – alegere pentru care militase activ și Mihail Kogălniceanu, la acea vreme ministru de interne. Tot în timpul domniei lui au fost înființate armata națională și universitățile de la Iași și București, introducându-se totodată învățământul primar obligatoriu.

Carol Davila

A fost unul dintre cei mai valoroși medici și farmaciști români și a avut un aport considerabil la formarea cadrelor medicale, prin fondarea, în 1869, a Facultății de Medicină, parte a Universității București, dar și a altor instituții dedicate pregătirii profesionale în acest domeniu. Lui i se datorează, de asemenea, organizarea serviciului român de ambulanțe și amenajarea Grădinii botanice a Capitalei.

Emanoil Protopopescu-Pake

A condus Bucureștiul din funcția de primar și a fost extrem de apreciat, implicându-se activ în dezvoltarea Capitalei, în timpul celor trei ani de mandate (1888-1891). Printre proiectele inițiate de el se numără construcția celor mai importante bulevarde, deschiderea unui număr important de școli, introducerea iluminatului electric pe bulevardul principal al orașului, pavarea unui număr mare de străzi și trotoare cu piatră și bolovani și stabilirea unor reguli arhitecturale. Tot el a extins liniile de tramvai și a introdus reguli stricte pentru folosirea mijloacelor de transport în comun, interzicând supraaglomerarea vagoanelor, urcarea cu haine murdare, în stare de ebrietate sau cu mâncare și băutură, și impunând tarife variabile pentru călătorii, în funcție de durata acestora.

Ion Mincu

Cunoscut ca promotor al stilului arhitectural neoromânesc, Ion Mincu a proiectat de-a lungul carierei unele dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului și nu numai. Printre monumentele istorice care îi poartă semnătura se numără Casa Lahovary, Casa Doina (cunoscută la origini drept Bufetul de la șosea) și Şcoala Centrală de fete. A avut o activitate intensă și pe zona de renovare/restaurare/decorare – a Bisericii Stavropoleos, a Casei Monteoru, a Palatului de Justiţie și nu numai. Născut în 1852, la Focșani, a murit în iarna anului 1912, la București.

Maria Virginia Andreescu Haret

Călcând pe urmele Henrietei Delavrancea - Gibory, una dintre primele femei admise la studii în cadrul Școlii Superioare de Arhitectură din București și una dintre figurile care s-au implicat activ în formarea școlii de arhitectură modernă românească, Maria Virginia Andreescu Haret este prima româncă care a obținut, în 1919, dimplima de arhitect. Tot ea a fost și prima femeie care a primit gradul de arhitect inspector general. Ea a proiectat, printre altele, liceele bucureștene Gheorghe Șincai și Cantemir Vodă, dar și Palatul Societății Tinerimea Română, (cunoscut azi drept Palatul Tinerimea Română).

Petre Antonescu

De departe, cea mai cunoscută lucrare arhitecturală a sa este Arcul de Triumf, inaugurat în 1936, însă portofoliul de proiecte pe care le-a semnat include și Primăria Municipiului Bucureşti, Palatul Băncii Marmorosch Blank (foto), Palatul Facultăţii de Drept, Palatul Creţulescu și Hotel Triumf.

Ana Aslan

Cunoscută la nivel internațional pentru activitatea excepțională în medicină, în special pe aria geriatrică, Ana Aslan a fost numită, în 1949, șef al Secției de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Capitală. De aici va începe o serie lungă de experimente, cercetări și invenții, printre care un produs geriatric care a obținut brevete din partea a nu mai puțin de 30 de state. Tratamentele sale au fost folosite de personalități din toată lumea, precum Charles de Gaulle, Charlie Chaplin și Salvador Dali.

Pentru realizarea acestui interviu au fost folosite informații disponibile pe agerpres.ro, historia.ro, adevarul.ro și wikipedia.org. Sursa foto: Neoclassicism Enthusiast, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Mai multe de pe blog

Citește și