Râul Dâmbovița și Lacul Morii

Afluent al râului Argeș, Dâmbovița izvorăște din Munții Făgăraș și străbate mai multe localități, inclusiv Bucureștiul, unde se întinde pe o lungime de circa 22 de kilometri. Acesta joacă un rol esențial în viața orașului, iar asta pentru că este cea mai importantă sursă de alimentare cu apă. Pentru a preveni inundarea Capitalei, râul a fost canalizat, iar în urma ridicării barajului Ciurel, a luat naștere cel mai mare lac din București – Lacul Morii, întins pe o suprafață de aproape 2,5 kilometri. În trecut, pe locul în care a fost amenajat acesta exista o zonă de locuințe și un cimitir, care a fost dezafectat, pentru a face posibilă implementarea noului proiect. Pe lac se află și o peninsulă, cunoscută drept Insula Îngerilor, unde au fost organizate, de-a lungul timpului, o serie de spectacole muzicale. Tot aici se organizează, periodic, concursuri de navigație, cursuri de windsurf, skijet și alte sporturi acvatice. La rândul său, râul Dâmbovița a devenit un pol al socializării, după ce au fost deschise pe cursul său, în zona Pieței Unirii, numeroase restaurante și cafenele, preschimbând total aspectul dezolant pe care îl avea în urmă cu un deceniu.

Lacul Herăstrău

Parte a celui mai mare parc bucureștean, Regele Mihai I al României, lacul antropic Herăstrău are o suprafață de 74 de hectare. Amenajarea sa a durat cinci ani, întinzându-se între 1930 și 1935, timp în care a fost asanată o mlaștină amplasată pe atunci la marginea Capitalei. Responsabil de proiect a fost inginerul Nicolae Caranfil, cel căruia i se datorează și dezvoltarea rețelei de apă și canalizare a orașului și electrificarea acestuia, printre altele. Herăstrăul nu e singurul său proiect de succes. Și alte bălți din preajma Bucureștiului au fost transformate, prin intervenția lui, luând astfel naștere lacurile Băneasa, Tei și Floreasca.

Lacul Herăstrău este înconjurat de o alee întinsă pe aproape șase kilometri, de-a lungul căreia, pe locul în care, în anii comunismului, funcționau mai multe baze sportive, se găsesc astăzi numeroase restaurante de lux. În mijlocul lacului există și o insulă, pe care au fost amenajate diverse spații de joacă pentru copii. În plus, în zilele toride de vară, vizitatorii se pot bucura de o plimbare cu barca sau cu vaporașul. Pe lacul Herăstrău există, de asemenea, și o ecluză, ridicată în anii interbelici, și pe care a fost amenajat un muzeu. Anterior, aici se afla un baraj care deservea o moară.

În proximitatea sa găsim și complexul One Herăstrău Towers, una dintre dezvoltările One United Properties, cu utilizare mixtă, care include atât unități rezidențiale, cât și componente comerciale și de birouri, dispunând totodată de o vedere panoramică asupra lacului Herăstrău.

Lacul Floreasca

Întins pe o suprafață de 70 de hectare, lacul antropic Floreasca a fost amenajat începând cu anul 1936. Împreună cu lacurile Băneasa și Herăstrău, face la rândul său parte din lucrările hidrotehnice de amploare realizate în timpul domniei regelui Carol al II-lea al României, prin care inginerul Nicolae Caranfil a dat o nouă înfățișare orașului. De panorama oferită astăzi de lacul Floreasca se bucură și rezidenții de la One Floreasca Lake, un alt ansamblu premium alcătuit din trei clădiri rezidențiale, parte din portofoliul dezvoltatorului One United Properties.

Lacul Cișmigiu

Cu o suprafață de aproape trei hectare și o adâncime de 1-2 metri, lacul Cișmigiu a fost, în trecut, parte a râului Dâmbovița. În urma modificării cursului râului, a rămas însă izolat, formând ceea ce locuitorii numeau, pe vremea lui Matei Basarab, Balta lui Dura neguțătorul. Astăzi, lacul adăpostește câteva specii de amfibieni și reptile, precum și diferite păsări sălbatice, iar iarna este secat și transformat în patinoar.

Lacul Tineretului

Tot o mlaștină a fost și lacul Tineretului, poreclit pe vremuri Cocioc. Format pe cursul Dâmboviței, Cocioc a devenit, în anii interbelici, groapă de gunoi. Fosta denumire a fost înlocuită de una nouă, Valea Plângerii. Ideea de a transforma această zonă mizeră în spațiu verde a apărut în 1935, însă abia trei decenii mai târziu au fost demarate lucrările de transformare, responsabilitatea revenindu-i arhitectului Valentin Donose. Cu o suprafață de 13 hectare, lacul Tineretului este astăzi un punct de atracție mai ales pentru ornitologi, care vin să descopere specii rare de păsări care poposesc aici în perioada migrațiilor și în sezonul rece.

Lacul Văcărești

Lacul Văcărești a fost amenajat înaine de 1990 și se întinde pe o suprafață de 189 de hectare, ca parte a primului parc natural al țării, ce poartă aceeași denumire. Este, totodată, unul dintre cele mai importante locuri destinate observării păsărilor, peste 170 de specii poposind aici, de la grauri la pescăruși albaștri, lebede, corporani și pitulici sau pițigoi. Aici putem întâlni, de asemenea, vidrele euroasiatice, a căror prezență indică faptul că ecosistemul este unul sănătos.

Râul Colentina

Izvorât din dealurile Târgoviștei și parte a bazinului hidrogafic al râului Argeș, râul Colentina se întinde de-a lungul a 101 kilometri, din care peste o treime pe aria Capitalei. De asemenea, zece dintre lacurile formate pe cursul său se află în București.

Alte lacuri importante din București sunt Titan, cu cele cinci insule, 23 August, unde se poate practica pescuitul sportiv, Pantelimon (260 ha), Dobroiești (93 de hectare), Tei (80 ha), Grivița (53 ha), Băneasa (40 ha), Colentina (29 ha), Fundeni (3,16 ha), Carol (2 ha) și Plumbuita (1,94 ha).

Pentru realizarea acestui articol au fost folosite informații disponibile pe site-urile parcnaturalvacaresti.ro, bercenidepoveste.ro, pe-harta.ro și wikipedia.org.

Mai multe de pe blog

Citește și